Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi

7 Noi

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi este un loc unde s-au întâlnit poveşti din toate timpurile.

Îmi place foarte mult să mă plimb acolo, deoarece îmi dă senzaţia de linişte. Vă recomand, dacă ajungeţi în Iaşi, sau locuiţi în apropiere, să (re)vizitaţi Grădina Botanică. Şi, chiar un tur virtual al acesteia este de bun augur.

 

Scurt istoric

Existenţa Grădinii Botanice din Iaşi are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă aşa cum o vedem şi o admirăm noi astăzi.

Anastasie Fătu

Anastasie Fătu

Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultura. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educatie pentru toţi iubitorii naturii.

Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefaţa la lucrarea „Enumeraţiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iaşi ” privind înfiinţarea şi scopurile acestei grădini: „Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în oraşul Iaşi. Această instituţie, care la început a propăşit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenţionată fiind de Casa Statului şi a Comunei Iaşilor…„.

Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe „giunimea” studioasă la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus„.

Prin eforturile financiare proprii susţinute cu intermintenţă de autorităţile publice, gradina lui A. Fătu a durat până la moartea sa(1886), după care terenul a fost vândut de urmaşii acestuia şi tot materialul botanic adunat cu migală de o viaţă, s-a risipit.

Despre prima Grădină Botanică din România şi întemeietorul ei A. Fătu, ne mai aminteşte astăzi denumirea a două străduţe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor şi Str. A. Fătu, aflate în apropriere de Râpa Galbenă.

Stimulată de interesul manifestat faţă de gradina lui A. Fătu, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi, înfiinţează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăţi, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredinţată Dr. Dimitrie Brandza, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de către A. Fătu din grădina sa sub formă de plante vii şi seminţe, aşa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sădite de D. Brandza (doi stejari, doi plopi şi un castan porcesc) mai dăinuiesc şi astăzi în părculeţul din curtea Muzeului de Istorie Naturală.

În 1870, conducerea Universităţii din Iaşi ia în discuţie problema înfiinţării unei grădini botanice proprie pe terenul din spatele vechii clădiri a Universităţii, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină şi Farmacie. După această hotărâre s-au făcut unele plantări, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii. Se pare că atât fondurile alocate, cât şi spaţiul din preajma Universităţii nu au fost suficiente pentru a satisface cerinţele tineretului de la Universitate, având o existenţă simbolică.

În 1900 la insistenţele repetate (încă din 1895) ale Prof. Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înfiinţarea unei noi grădini botanice. Demersurile repetate pentru obţinerea fondurilor necesare înfiinţării acestei grădini au rămas fără un răspuns concret. Cu toate că, s-a întocmit un proiect de amenajare foarte amănunţit, el nu s-a putut finaliza niciodată din lipsă de fonduri şi mai târziu ca urmare a consecinţelor primului război mondial. De acest proiect ne mai aminteşte astăzi doar strada Botanica din vecinătatea ştrandului.

Pentru a satisface cerinţele învăţământului biologic, în 1921, Prof. Al. Popovici înfiinţează o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universităţii cu suprafaţa de cca. 1 hectar, pe care se construieşte un mic complex de sere pentru plantele tropicale.

Această gradină a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădină botanică se mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii, Cantina studenţească şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mica seră „turn” în care se cultivau palmieri şi bananieri.

În 1960, cu ocazia sărbătoririi centenarului Universităţii s-a prezentat situaţia Grădinii Botanice şi s-a ajuns la concluzia că nu mai corespunde cerinţelor învăţământului, şi în 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Roşie. S-a elaborat un studiu tehnico-economic şi în următorii ani a început preluarea terenurilor, organizarea reţelei de drumuri şi alei, plantaţiile, construcţia şi popularea serelor, la început cu materialele provenite din vechea grădină botanică.

Suprafeţelor de teren preluate iniţial li s-au adăugat treptat altele, ajungând astăzi la aproape 100 de hectare.

Din anul 2000Grădina Botanică din Iaşi este membru fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România.

Sursă

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: