Ştiinţa dezvăluie 7 hobby-uri care te fac mai deştept

25 Aug

Pentru multă vreme, s-a crezut că fiinţele umane se nasc cu un anumit nivel de inteligenţă pe care nu-l mai pot dezvolta de-a lungul vieţii.

Însă, oamenii de ştiinţă au dovedit acum că poţi să-ţi măreşti potenţialul practicând diverse activităţi. Se cunoaşte că, prin învăţarea unor noi competenţe, creierul dezvoltă noi reţele neuronale care-i determină o funcţionare mai rapidă şi mai bună.

Lista ce va fi detaliată ulterior conţine 7 activităţi (hobby-uri) interesante şi plăcute care te pot ghida în procesul de îmbunătăţire.

  1. Cântă la un instrument muzical

Cântatul la un instrument se poate considera în vârful piramidei, deoarece ajută cu abilităţile analitice, creativitatea, limbajul, matematica, abilităţile motorii fine şi multe altele.

În timp ce acestea sunt o serie de mari avantaje, unii oameni susţin că practicarea unui sport de echipă ar putea determina la fel de multe lucruri pozitive. Chiar dacă cântatul la instrument ajută în multe privinţe, nu întăreşte corpul calos, cel ce este situat între cele două emisfere cerebrale şi care are rol de a crea noi conexiuni.

Un corp calos îmbunătăţit este imaginea evoluată pentru abilităţile executive, de memorie, de rezolvare a problemelor, dar şi pentru funcţionarea generală a creierului, indiferent de vârsta pe care o ai.

    2. Citeşte orice

Beneficiile cititului sunt aceleasşi fie că te bucuri de Game of Thrones, Harry Potter  sau ultimul număr al unei reviste. Lectura reduce stresul, ceea ce face să ai o părere mai bună despre tine, şi creşte toate cele trei tipuri de inteligenţă – cristalizată, fluidă şi emoţională.

Printre alte beneficii se numără şi reuşita în rezolvarea problemelor, punând împreună diferite piese de cunoştinţe  pentru a naviga mai bine în viaţa de zi cu zi, detectarea pattern-urilor (modelelor), înţelegerea proceselor şi acurateţe în interpretarea şi răspunsul pentru sentimentele oamenilor.

La locul de muncă, acest lucru se traduce printr-o mai bună înţelegere cum să realizezi cerinţe, dar şi abiltăţi manageriale extinse.

   3. Fă sport în mod regulat

Practicarea sportul ocazional nu implică magia. Exerciţiile zilnice sunt cele care sunt sinonime cu eficienţa, şi nu cele grele făcute când şi când.

Atunci când  practici frecvent sport, celulele sunt inundate cu BDNF, o proteină care ajută cu memoria, învăţarea, concentrarea şi înţelegerea. Tot acest proces este cunoscut ca acuitate mentală.

Unii oameni de ştiinţă speculează că statul (pe scaun) perioade prelungite de timp are efectul opus, chiar împiedică funcţionarea creierului la parametrii pe care ar trebui.

  4. Învaţă o limbă străină

Uită rezolvarea de puzzle-uri pentru îmbunătăţirea memoriei, mai degrabă apucă-te să înveţi o limbă străină. Cercetările au arătat că persoanele care sunt bilingve sunt mai bune la soluţionarea puzzle-urilor, decât cei care vorbesc doar o singură limbă străină.

Învăţarea cu succes de noi limbi străine, ajută creierul să îndeplinească mai bine orice sarcini solicitante mental. Aceasta înseamnă aptitudinile tipice executive, cum ar fi planificare şi rezolvarea problemelor.

În plus, are impact pozitiv şi asupra abilităţilor de a-ţi  monitoriza mediul, cât şi asupra atenţiei dedicate proceselor.

Multor persoane li se spune că, deoarece directorii vorbesc multe limbi străine, ar trebui să înveţe spaniola sau franceza, dacă doresc un loc mai sus în ierarhie la locul de muncă.

  5. Testează cunoştinţele acumulate

Mulţi elevi şi studenţi inteligenţi se ghiftuie în ziua testului final cu multe informaţii şi susţin că reuşesc să reţină. 

Problema care apare este că se uită foarte repede acest tip de acumulare de informaţie, pentru că nu mai eşti pus să repeţi în acelaşi mod pentru o eventuală evaluare la aceeaşi materie.

Unul dintre motivele pentru care învăţatul unei limbi străine  te face mai deştept este caracteristica sa de învăţare cumulativă. Deoarece avem nevoie de noua limbă, gramatica şi vocabularul acesteia  sunt mereu utilizate, deci abilităţi dezvoltate.

Aplică acest concept de învăţare cumulativă şi în viaţa de zi cu zi, precum şi la locul de muncă, prin reţinerea de informaţii utile pe care le achiziţionezi mental.

Consultă cărţi, observaţii de la o negociere importantă sau păstrează un jurnal cu tot ce îţi atrage atenţia. Şi, astfel începi procesul de integrare cumulativă pentru o altă variantă a ta.

  6. Antrenează-ţi creierul

Sudoku, puzzle-uri, ghicitori, jocuri de masă, jocuri video, jocuri de cărți și alte activități similare cresc neuroplasticitatea.

Aceasta cuprinde o mare varietate de modificări ale căilor neuronale și sinapselor, care este de fapt capacitatea creierului de a se reorganiza.

Atunci când celulele nervoase răspund în moduri noi, creşte neuroplasticitatea, ceea ce permite o abilitate interesantă de a vedea lucrurile din alte puncte de vedere şi de a înţelege cauza şi efectul comportamentelor şi emoţiilor. Devii conştient de noi modele şi abilităţile cognitive sunt vizibil îmbunătăţite.

De exemplu, persoanele cu neuroplasticitate dezvoltată sunt mai puţin predispuse la anxietate şi despresie, timp în care învaţă mai repede şi memorează mai mult.

  7. Meditează

În 1992, Dalai Lama a invitat pe omul de ştiinţă Richard Davidson pentru a-i studia undele cerebrale în timpul meditaţiei, cu scopul de a-şi demonstra dacă poate să-şi genereze unde cerebrale specifice, la comandă.

Se pare că, atunci când lui  Dalai Lama şi celorlalţi călugări li s-a spus să mediteze şi să se concentreze asupra compasiunii, undele lor cerebrale au arătat că sunt într-o stare de compasiune în  profunzimea minţii.  Aşadar, s-a confirmat ce a dorit Dalai Lama. 

Meditaţia a devenit o provocare pentru persoanele ambiţioase, deoarece studiul implica faptul că ne putem controla undele creierului şi putem simţi orice, oricând ne dorim.

Acest lucru se traduce prin a te simţi mai puternic înainte de o negociere, mai încrezător când ceri o mărire de salariu şi mai convingător în timpul unui apel de vânzări.

 Ideea generală  a acestui articol este că avem un creier capabil să se dezvolte, important este să intenţionăm lucrul în această direcţie.

Diverse activităţi stimulează diferite zone ale creierului, aşadar poţi lucra fie pentru a deveni imbatabil la punctele forte, dar şi pentru a-ţi îmbunătăţi punctele slabe. Auto-îmbunătăţirea creierului este o idee bună pentru oricine simte că este la un vârf profesional (sau, poate, doar o stagnare şi dorinţa de mai bine), profesioniştii ambiţioşi şi desigur, antreprenorii care caută să-şi maximizeze potenţialul.

 

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: