Arhiva | Călător în viață RSS feed for this section

Legături către cunoaștere [7]

19 oct.

Bine te-am regăsit 🙂

Dat fiind că, obișnuiesc să citesc diverse materiale (articole online), m-am gândit să-ți transmit o selecție săptămânală, sub forma unei liste (a cunoașterii… am numit-o). De ce? Poate, pentru simplul fapt că, te pot ajuta să rezolvi ceva în viața ta sau te pot binedispune (până la un punct).

Zis și făcut…(Poți citi și a șasea listă)


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


 

Legături către cunoaștere [6]

27 sept.

Bine te-am regăsit 🙂

Dat fiind că, obișnuiesc să citesc diverse materiale (articole online), m-am gândit să-ți transmit o selecție săptămânală, sub forma unei liste (a cunoașterii… am numit-o). De ce? Poate, pentru simplul fapt că, te pot ajuta să rezolvi ceva în viața ta sau te pot binedispune (până la un punct).

Zis și făcut…(Poți citi și a cincea listă)


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


 

Legături către cunoaștere [5]

12 iul.

Bine te-am regăsit 🙂

Dat fiind că, obișnuiesc să citesc diverse materiale (articole online), m-am gândit să-ți transmit o selecție săptămânală, sub forma unei liste (a cunoașterii… am numit-o). De ce? Poate, pentru simplul fapt că, te pot ajuta să rezolvi ceva în viața ta sau te pot binedispune (până la un punct).

Zis și făcut…(Poți citi și a patra listă)


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


 

Haștagul. De la staniol la platină

9 iul.

<<  Vrem să nu se sfârșească beatitudinea asta prenupțială, ivită din iubire și pirostrii, și care este justificată, minunată, plină de raze vesele, ciripit de păsărele și norișori roz. Well…

La tabloul acesta aspirațional de cuplu, inevitabil se adaugă în timp fapte și făpturi, angoase și facturi, presiunea de a demonstra, de a performa și de a bifa.

„Nunta este mereu prezentată ca actul final al poveștii. Nicăieri nu ni se spune ce urmează după ea. Nici un autor de basme nu scrie că Albă-ca-Zăpada i-a mâncat zilele prințului pentru că era obsedată să facă ordine în castelul lor de trei ori pe zi.” Aceasta este o replică a Barbrei Streisand din filmul The Mirror Has Two Faces, una dintre cele mai realiste și ireverențioase viziuni despre ce ar trebui să fie căsătoria.

Nimeni nu vorbește despre ce urmează după. De fapt, nimeni nu prea vorbește despre lucrurile incomode, fiindcă ele ne fac vulnerabili și, mai ales în epoca rețelelor sociale, toți vrem imaginea perfectă, demnă de Like & Share”, nu de compătimire. Nu poți da check-in de la o autogară de provincie, nu e Instagramabilă poza de la Breaza, nu postezi Your Story din Rahova. Pentru că social media presupune afișarea de stare și de standard, nu de micile și anonimele noastre bucurii. Pericolul? Un haștag artificial, de punere în șcenă. Mie mi-e frică de oamenii care susțin că nu se ceartă niciodată. Care declară că nu pot sta despărțiți nici o zi. Care nu acceptă ideea că verigheta nu aduce cu sine puterea de a citi gândurile partenerului.

Ce lipsește? Curajul autenticității bine definite și asumarea imperfecțiunilor, complicitatea sănătoasă între parteneri, afecțiunea și respectul în ciuda exasperantelor tabieturi. Acestea devin soclul celei mai prețioase relații din Univers: cea la bine și la greu”. 

>>

*Acest articol este preluat din revista NUNTA, numărul 15, ediția 1/2019 și scris de redactor-șef Anca Ciuciulin.


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


 

Tu alegi cum vrei să fii

18 iun.

<<

Am descoperit de curând cartea „Cum să devii o persoană cu influență” scrisă de John C. Maxwell și Jim Dornan. O lectură captivantă despre sufletul omenesc și adevărata măsură cu care se cântărește valoarea unui om, pe care autorii și-au dorit să o dedice acelor persoane deosebite ce au avut o influență pozitivă în viața lor. M-am regăsit în paginile acestei cărți poate și pentru că, la rândul meu, am întâlnit oameni care nu numai că m-au ajutat în momente cheie din viața mea, dar au mers mai departe și contribuie, și astăzi, la evoluția mea ca viitor jurnalist, prin ceea ce am șansa să învăț de la ei. Așa am înțeles că nu are importanță dacă ești mic sau înalt, dacă ești frumos sau urât, alb sau negru, sărac sau bogat, atâta timp cât ai o judecată dreaptă, un suflet frumos și o minte deschisă. 

Una dintre ideile menționate în această carte, pe care o împărtășesc fără ezitare, este aceea că integritatea onestă nu poate fi înlocuită cu nici un fel de titluri, diplome, premii, denumiri, licențe sau alte scrisori de recomandare. Ești ceea ce știi și poți să faci! Iar pentru justificare, autorii ne prezintă trei adevăruri care se opun, poate, gândirii obișnuite:

 

1. Integritatea nu este determinată de circumstanțe

Unii psihologi și sociologi ne spun cum multe persoane cu un caracter slab n-ar fi așa cum sunt dacă ar fi crescut într-un mediu diferit. Este adevărat că educația și circumstanțele afectează personalitatea, în special atunci când suntem tineri. Dar cu cât suntem mai în vârstă, cu atât este mai mare și numărul de alegeri pe care le facem – bune sau rele. Doi oameni pot crește în același mediu, chiar în aceeași vecinătate, iar unul poate fi integru în timp ce celălalt – nu. În cele din urmă fiecare suntem responsabili de alegerea făcută. Circumstanțele sunt tot atât de responsabile de caracterul tău precum este o oglindă de felul în care arăți. Ceea ce vezi reflectă doar ceea ce ești.

 

2. Integritatea nu se bazează pe scrisori de recomandare

În timpurile străvechi, cărămidarii își gravau numele pe rezultatul muncii lor, și alți meșteșugari obișnuiau să folosească simboluri pentru a marca bunurile pe care le creau pentru a dovedi că ei erau cei care le făcuseră. Simbolul pe care-l folosea fiecare reprezenta “caracterul” propriu. Valoarea muncii era astfel proporțională cu îndemânarea cu care era făcut fiecare obiect, și de aceea o bună calitate a acestuia determina stima acordată persoanei care o făcea. Cu alte cuvinte, calitatea unei persoane și a muncii sale dădea valoarea încrederii de care se bucura, constituia scrisorile sale de recomandare. Dacă munca era bună, la fel era și recomandarea. Dacă munca era proastă, atunci și referințele erau asemenea.

Același lucru este valabil și astăzi. Caracterul ne vine de la cine suntem. Unora însă le place să fie judecați nu după cine sunt, ci după titlurile pe care le-au câștigat sau poziția pe care o dețin, indiferent de natura propriului caracter. Dorința lor este să-i influențeze pe alții mai degrabă prin greutatea scrisorilor lor de recomandare decât prin tăria caracterului lor. Dar scrisorile de recomandare nu pot înlocui niciodată caracterul.

Iată câteva diferențe dintre ele:

Recomandarea    

 – este trecătoare,    

 – își îndreaptă atenția spre drepturi,  

 – adaugă valoare unei singure persoane, 

 – pare să evoce înzestrările trecute,  

 – stârnește adesea gelozia altora,  

 – te poate doar pofti înăuntru.  

Caracterul

– este permanent,

– este orientat spre responsabilități,

– adaugă valoare multor persoane,

– construiește o moștenire pentru viitor,

– generează respect și integritate,

– te invită să rămâi.

 

3. Integritatea nu trebuie confundată cu reputația

Unii oameni evidențiază în mod greșit imaginea sau reputația. Iată, de pildă, ce spunea William Hersey Davies despre diferența dintre caracter și umbra acestuia, reputația:

Circumstanțele în mijlocul cărora trăiești îți determină reputația…

Adevărul în care crezi îți determină caracterul…

Reputația este ceea ce se presupune că ești…

Caracterul este ceea ce ești…

Reputația este fotografia…

Caracterul este fața …

Reputația îi vine cuiva din afară…

Caracterul crește înăuntru… 

Reputația este ceea ce ai când vii într-o nouă comunitate…

Caracterul este ceea ce ai când pleci…

Reputația ta este făcută într-un moment…

Caracterul este construit într-o viață…

Reputația îți este aflată într-o oră…

Caracterul nu iese la iveală nici într-un an…

Reputația crește ca o ciupercă…

Caracterul durează ca eternitatea…

Reputația te face bogat sau sărac…

Caracterul te face fericit sau nefericit…

Reputația este ceea ce bărbații spun despre tine în fața mormântului tău…

Caracterul este ceea ce îngerii spun despre tine în fața tronului lui Dumnezeu. 

 

Daca lupți pentru menținerea integrității tale și faci tot ceea ce este drept în afară – dar obții încă rezultate nedorite – ceva nu este în regulă și trebuie să fie schimbat înăuntru. Gandește-te la următoarele întrebări. Ele ar putea să te ajute să-ți apropii domenii care necesită atenție.

 

Întrebări care te ajută să-ți măsori integritatea:

 1. Cât de bine îi tratez pe cei de la care nu câștig nimic?

 2. Sunt transparent cu ceilalți?

 3. Joc un rol în funcție de persoana cu care sunt?

 4. Sunt aceeași persoană când sunt în public și când sunt cu mine însumi?

 5. Admit rapid când greșesc fără să fiu presat să fac acest lucru?

 6. Pun interesele altora înainte în agenda mea personală?

 7. Am un standard unic pentru decizii morale, sau circumstanțele îmi pot influența decizia?

 8. Fac față deciziilor dificile, chiar dacă implică un cost personal?

 9. Când am ceva de spus despre oameni vorbesc cu ei, sau despre ei?

 10. Sunt responsabil în fața a cel puțin unei persoane pentru ceea ce gândesc, spun sau fac?

 

Nu încerca să răspunzi imediat la aceste întrebări. Dacă dezvoltarea caracterului este o problemă serioasă, o necesitate în viața ta, tendința ta poate fi să iei partea cea mai bună a acestor întrebări, dând răspunsuri care să reflecte cum ai vrea să fii mai degrabă decât cum ești în realitate. Oprește-te un timp asupra fiecărei întrebări, luând-o onest în considerare înainte de a răspunde. Apoi lucrează asupra domeniilor în care ai cele mai mari probleme.

Și amintește-ți: mulți reușesc momentan prin ceea ce știu, unii reușesc temporar prin ceea ce fac, dar puțini reușesc permanent prin ceea ce sunt.”

>>

Text preluat de la Mihaela Bândar Varzan și scris pe scoalamamelor.ro


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !