Arhiva | Un sfat util RSS feed for this section

Cum poate Gândirea Proiectivă să clădească empatia, să dea un scop și să onoreze educatorii

11 Oct

În cursurile noastre de la MATCA, adresate tinerilor și adulților (voluntari, profesori, oameni din ONG-uri sau instituții), începem întotdeauna să le explicăm ce este gândirea proiectivă și cât de familiar ne este tuturor acest tip de gândire, pe care o folosim zilnic pentru a ne planifica activitățile – de la cele mai mărunte la cele […]

via Cum poate Gândirea Proiectivă să clădească empatia, să dea un scop și să onoreze educatorii — CREER – Centrul de resurse pentru eco-bio educație, reziliență și sustenabilitate

Anunțuri

Decalog pentru părinţii elevilor de clase primare (şi nu numai)!

1 Sep

1. Orele încep la ora 8. Fix. Orele.
Daca orele încep la ora 8 fix, elevii trebuie să fie în clasă la ora 7.50. Nu la 7.15.
2.Verificati la intrarea în școală dacă elevul are ghiozdanul și uniforma în dotare. (și mâncare, că nu avem serviciu de catering matinal).
3. Etichetați toate hăinuțele. Mai sunt încă cel puțin 20 aceeași mărime și model. Nu e de ajuns să prindeți doar un ac de siguranță pe interior. Cel puțin 10 procedează la fel.
4. Țineți minte cu ce pulover a plecat fetița pentru a-i transmite tatălui în caz că vine el s-o ia. Dacă e bordo, atunci va trebui să i-l pozați, că sigur va veni cu unul kaki acasă.
5. Despărțirile matinale de copii, sunt doar pentru 4 ore. N-o să vă fie dor. E de ajuns o singură îmbrățișare!
6. Nu întrebați copilul la prânz Ce ai făcut la școală?. Sigur nu veți primi alte răspunsuri în afară de M-am jucat sau nimic sau Am scris.
7. Nu întrebați învățătorul Ce ați făcut azi ? El poate crede că îl întrebați ce a făcut el, nu va avea timp să povestească, dumneavoastră aşteptati să vă spună despre copil, el n-ar face-o că ar da idei de întrebări altor 20. S-ar putea să vă povestească. Cu detalii. (ca aşa sunt învăţătorii, vorbăreţi) S-ar putea să regretați. Nu pentru că nu vă place ce vă spune, ci pentru că vă grăbiți. Mai bine vă programați la o consultație. Vă va povesti o oră doar lucruri despre copilul dvs. Pe unele dintre ele le știți deja.
8. Apreciati mereu lucrările pe care vi le arată copilașii. Nu uitați că nu sunt pictori, nici arhitecți. Astfel, exersați actoria. (Nu uitați de zâmbet).
9. Ascultați tot ce vă povestește copilul. Credeți 50%. Maximum. Restul, reprezintă adevărurile lui subiective. Doar ale lui. (Deși s-au sugrumat, călcat în picioare sunt toți teferi).
10. NOTTA BENE: Dacă AȘA A SPUS DOAMNA , nu contraziceți copilul. El știe mai bine ce a spus doamna. A fost în clasă, a auzit. El mai știe că doamna nu i-ar face rău, că nu-l nedreptățeşte, că-l ajută, că-l va lega la șiret sau îi va închide cercelul, el știe că doamna este un magician care vindecă vânătăi cu un gel fermecat, că alungă rutina cu o melodie, că fabrică fericire cu doar niște stickere. El știe că doamna iubește toți elevii în egală măsură.
Succes!Ar fi trebuit să scriu aici ca e un pamflet. Dar nu e. Tratați-l ca atare!

Decalog pentru părinţii elevilor de clase primare (şi nu numai)!

Foto: Pinterest

Sursa: 1


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


9 Strategii neconvenţionale pentru schimbarea carierei

18 Iul

La început, l-am avertizat pe cititor că nu există niciun plan compus din zece paşi pentru a realiza o schimbare a carierei. Dar ies în evidenţă câteva indicaţii generale importante. Această secţiune prezintă un set de nouă strategii neconvenţionale pentru schimbarea carierei: acţionaţi şi apoi reflectaţi; cochetaţi cu identităţile;  trăiţi contradicţiile; realizaţi  o schimbare importantă cu paşi mici; experimentaţi roluri; găsiţi oameni care întruchipează ceea ce vreţi să deveniţi; nu aşteptaţi un catalizator; faceţi periodic un pas înapoi, dar nu pentru multă vreme; profitaţi de momentele oportune.

Strategia neconvenţională 1

Adoptaţi un nou mod de a gândi şi de a fi. Nu vă puteţi descoperi pe dumneavoastră înşivă prin introspecţie.

Începeţi prin a schimba ceea ce faceţi. Încercaţi drumuri diferite.Luaţi măsuri şi apoi ascultaţi ecourile acţiunilor pentru a afla ce gândiţi, ce simţiţi şi ce vreţi. Nu încercaţi să alegeţi o nouă carieră analizând sau planificând. Strategiile convenţionale promovate de manualele de autoevaluare şi de consilierii profesionali vă sfătuiesc  să vă uitaţi în interiorul dumneavoastră. Ieşiţi mai degrabă în exterior. Fiţi atenţi la fiecare pas şi asiguraţi-vă că îl puteţi face pe următorul.

Strategia neconvenţională 2

Nu încercaţi să găsiţi o singură identitate adevărată. Concentraţi-vă atenţia asupra acelui eu posibil  pe care vreţi să-l testaţi şi să-l exploraţi.

Reflecţia este importantă. Dar o putem folosi ca un mijloc de apărare împotriva testării realităţii; e mai puţin important să reflectăm la ceea ce suntem decât să analizăm dacă vrem cu adevărat ceea ce credem că vrem. Acţiunea ne dă ocazia să ne examinăm identităţile prin comportamentul nostru şi ne permite să adaptăm aşteptările pe măsură ce învăţăm. Când nu reuşim să acţionăm, ne ascundem de noi înşine.

Strategia neconvenţională 3

Recurgeţi la o perioadă de tranziţie în care puteţi oscila între cramponare şi renunţare. E mai bine să trăieşti contradicţiile decât să ajungi la o hotărâre prematură.

Anii premergători unei schimbări de carieră presupun dificultate, frământare, confuzie şi incertitudine. Una dintre cele mai grele sarcini ale descoperii de sine este să rezişti până la capăt atunci când simţi că eşti distrus şi fără speranţă. Din nefericire, nu există nicio alternativă în afară de oprire – ne retragem din faţa schimbării, fie stând pe loc, fie acceptând următoarea slujbă nepotrivită.Fiţi atent la deciziile luate în grabă, mai ales când e vorba de oferte nesolicitate. E nevoie de timp pentru a trece de la vechi la nou. Cei care încearcă să scurteze procesul ajung adesea să aibă nevoie de mai mult timp.

Strategia neconvenţională 4

Rezistaţi tentaţiei de a lua o decizie importantă, care va schimba totul dintr-o dată. Folosiţi o strategie a reuşitelor minore, în care câştigurile progresive conduc la schimbări profunde ale ipotezelor care vă definesc munca şi viaţa. Acceptaţi calea întortocheată.

Paşii mici conduc la schimbări mari, aşa că nu irosiţi timpul, energia şi banii cu găsirea răspunsului sau a pârghiei care să producă efecte spectaculoase. Aproape nimeni nu obţine schimbarea chiar de la prima încercare. Nu vă mai mişcaţi în linie dreaptă. Probabil că va trebui să vă învârtiţi în cerc de câteva ori pentru a ajunge la următorul ciclu. Vă veţi afla la un nivel mai profund atunci când vă veţi întreba ce aspecte ale vieţii dumneavoastră, în afară de serviciu, au nevoie de schimbare.

Strategia neconvenţională 5

Identificaţi proiectele care vă pot ajuta să căutaţi o nouă profesie sau un alt stil de lucru. Încercaţi să le transformaţi în activităţi în afara serviciului sau în căi paralele pentru a putea experimenta temeinic fără luarea unui angajament.

Gândiţi din prisma proiectelor colaterale şi a sarcinilor temporare, nu a deciziilor care obligă. Urmăriţi aceste activităţi cu seriozitate, dar amânaţi angajamentul. Stabiliţi-vă valorile şi preferinţele de durată, care vă determină unicitatea. Experienţele trebuie să fie variate pentru a le putea compara, restrângând  astfel opţiunile.

Strategia neconvenţională 6

Nu vă concentraţi numai asupra muncii. Găsiţi prototipul uman care vă poate oferi sprijin în tranziţie. Dar nu vă aşteptaţi să-l găsiţi în vechiul cerc social.

Ieşiţi din reţeaua devenită stabilă. Extindeţi-vă. Căutaţi modele de urmat – oameni care vă furnizează idei şi care sunt exemple vii pentru alte stiluri profesionale şi de viaţă. Cei mai mulţi încearcă să schimbe nu numai ceea ce fac, ci aspiră să lucreze cu oamenii pe care îi plac şi pe care îi respectă.

Strategia neconvenţională 7

Nu aşteptaţi momentul dramatic în care e dezvăluit adevărul. Folosiţi întâmplările zilnice pentru a găsi o semnificaţie a schimbărilor prin care treceţi. Exersaţi povestirea şi repovestirea propriei existenţe. În timp, ea se va clarifica.

Tranziţiile majore din carieră durează între trei şi cinci ani. Marele punct de cotitură, dacă există vreunul, tinde să apară mai târziu. Între timp, folosiţi orice element ca mecanism de declanşare. Nu aşteptaţi un catalizator. Ceea ce înţelegeţi din evenimente este mult mai important decât evenimentele în sine. Profitaţi de ceea ce vă oferă viaţa pentru a vă revizui sau cel puţin pentru a vă reexamina povestea. Spuneţi-o în diferite moduri, ca şi cum aţi revizui un CV sau o scrisoare de intenţie. Dar nu vă povestiţi viaţa numai în faţa unei audienţe prietenoase; spuneţi-o şi scepticilor. Nu dezarmaţi dacă povestea se schimbă pe parcurs.

Strategia neconvenţională 8

Faceţi un pas înapoi. Dar nu pentru multă vreme.

Când vă blocaţi şi nu mai înţelegeţi nimic, detaşaţi-vă de conflict pentru a reflecta asupra schimbării. Chiar şi o pauză scurtă ca o excursie la ţară poate îndepărta obstacolele obişnuiţei. Dar nu staţi departe prea mult timp, altfel vă va fi greu să vă întoarceţi. Numai prin interacţiune şi angajament activ în lumea reală ne descoperim pe noi înşine.

Strategia neconvenţională 9

Schimbarea are loc cu întreruperi. Existe perioade în care sunteţi deschis la mari schimbări şi perioade în care nu se întâmplă aşa. Profitaţi de ocazii.

Ferestrele oportunităţii se deschid şi apoi se închid. Trecem prin perioade în care suntem foarte receptivi la schimbările majore şi prin altele în care chiar şi nişte devieri minore de la plan sunt greu de tolerat. Profitaţi de oportunităţile naturale (de exemplu, perioada de după un program educaţional sau preluarea unei noi funcţii; o aniversare importantă) pentru a începe cu dreptul. Comunicaţi-le şi celorlalţi că v-aţi schimbat (şi că veţi mai face şi alte schimbări). Fiţi atent la efectul înşelător al rutinei. Progresul poate fi stimulat prin uitare, punând întrebări, lăsând timp şi spaţiu între identităţi.  Dar nu cedaţi în faţa întrebărilor fără răspuns; treceţi mai departe, chiar şi la un angajament provizoriu.

Extras din cartea: Identitatea profesională – scrisă de Herminia Ibarra.


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


10 sfaturi pentru un Curriculum Vitae reuşit

10 Iul
  1. Simplitatea. Un CV este prima şi probabil ultima şansă de a-ţi asigura un interviu. De aceea, este extrem de important ca CV-ul să funcţioneze în favoarea ta şi nu invers. Foloseşte-l ca să atragi atenţia asupra puterii tale de muncă, asupra realizărilor tale şi asupra cunoştinţelor tehnice,
  2. Realizările trebuie să ocupe un loc important. Este foarte bine să foloseşti o serie de verbe active, precum: am realizat, am planificat, organizat, am fost răspunzătoare pentru, am condus etc. Nu este indicat să foloseşti tot felul de semne pentru organizarea ideilor, un CV poate fi mai uşor citit dacă este scris cursiv,
  3. Cronologia inversă. În momentul în care ai început să completezi experienţa, trebuie să începi cu ultimul loc de muncă şi apoi să continui, în aceeaşi ordine cronologică inversă, cu următoarele, neuitând să menţionezi numele angajatorului, data de început şi sfârşit a jobului, titlul jobului şi o mică descriere a acestuia, plus realizările tale. Dacă îţi cauţi pentru prima oară un job, atunci completează orice experienţă relevantă, plătită sau nu,
  4. Sinceritate. Dacă minţi într-un CV, nu numai că nu îţi faci nici un bine, dar în acelaşi timp îl faci şi pe posibulul angajator să îşi piardă timpul fără nici un rost. Să adaugi 6 luni în plus experienţă la un job, poate părea o idee bună, dar dacă informaţia este verificată, fii convins că ai scăpat de job dar nu te vinde nici prea ieftin! Dacă eşti de părere că cele 3 veri pe care le-ai petrecut în Franţa, lucrând ca voluntar, te-au ajutat să cunoşti ţara şi cultura, atunci spune-o,
  5. Educaţia. Acordă o atenţie la fel de mare şi realizărilor tale din timpul şcolii/liceului/facultăţii. Atenţie acest lucru nu mai este relevant şi în cazul în care lucrezi în domeniul respectiv de mai mult de 2 ani,
  6. Aptitudini IT. Trebuie să notezi absolut tot ce ştii să faci în domeniul calculatoarelor: cunoştinţe hardware, software, limbaj de programare, baze de date etc. Nu menţiona şi lucruri pe care nu le-ai mai făcut de mult, sau mai rău, nu le-ai făcut niciodată; dacă la interviu eşti întrebat despre acea operaţie, vei părea ridicol, neştiind ce să răspunzi,
  7. Organizarea CV-ului. Nu îţi înghesui CV-ul şi nu îl păstra doar pe o pagină, chiar dacă mai ai ceva de spus. Dacă e de trei pagini, nu e nici o problemă atâta timp cât conţinutul este relevant jobului la care tu ai aplicat. Dacă posibilul angajator se va chinui să citească CV-ul tău, îşi va pierde interesul repede,
  8. Greşelile gramaticale. Nici un angajator nu va căuta o persoană care nici măcar nu s-ar deranja să îşi corecteze propriile greşeli. Nu te baza pe o vizionare rapidă a CV-ului, citeşte-l de la capăt de 2 sau 3 ori cu multă atenţie,
  9. Două perechi de ochi. După ce l-ai verificat chiar tu, mai roagă pe cineva să îţi citească CV-ul, pentru că ochiul încă neobişnuit cu acest material, poate detecta cu uşurinţă greşeli. Nu încerca să-ţi completezi CV-ul dintr-o singură dată, întotdeauna întoarce-te la el şi mai verifică-l după câteva zile,
  10. Referinţe. Verifică-ţi referinţele înainte de a te folosi de numele lor. Nu-i nimic mai rău decât să foloseşti numele unor persoane care fie s-au mutat, fie au ceva împotriva ta. Cei mai buni oameni pe care trebuie să îi foloseşti pentru referinţe pot fi angajatorul tău prezent sau un profesor de la facultate sau liceu.

Sursa foto: Internet

Sursa: 1


Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !


6 exerciţii de stimulare a încrederii în sine

30 Aug
  1. Imaginează-ţi încrederea ca un copac. Ce ai aşeza pe ramurile acestuia?
  2. Cum arată o minte plină de încredere? Care sunt mesajele  din interiorul ei? De ex.: „Ştiu că pot..”, „Am resurse pentru a reuşi, mă pot mobiliza…”, etc.
  3. Găseşte cât mai multe asocieri metaforice pentru ÎNCREDERE. Foloseşte simbolul găsit pentru a confecţiona o insignă pe care să o porţi în momentele dificile pentru tine. Poate fi o ancoră valoroasă în a-ţi activa încrederea, ori de câte ori ai nevoie
  4. „Telefonul încrederii” – imaginează-ţi un dialog cu o persoană, importantă pentru tine care te susţine şi îţi oferă suport, ori de câte ori ai nevoie. Gândeşte-te din ce ai putea confecţiona firul telefonului – firul încrederii care vine înspre tine. Notează dialogul pe care l-ai avea cu respectiva persoană.
  5. Imaginează-ţi că te aşezi pe un scaun / tron al ÎNCREDERII. Cum te-ai simţi pe acest tron? Ce alte resurse ţi-ar plăcea să ai în jurul tău? Ce le-ai spune celorlalţi (colegi, prieteni) de pe acest tron?
  6. Confecţionează o cutie a încrederii. Pune aici cât mai multe mesaje legate de încredere. De ex. „Am încredere că…”, „Sunt convins că…”.

6 exerciţii de stimulare a încrederii în sine

Exerciţii practice oferite de doamna prof. psiholog Silvia Banea în  revista Alchimia Gândurilor, Liceul Emil Racoviţă, Galaţi, 2012.

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-